La un tub, indiferent de materialul din care este confectionat, deosebim:

• Fundul cartusului alcatuit dintr-o dulie la exterior, confectionata in general din alama, inalta de 5 - 25 mm. Aceasta prezinta un orificiu central,pentru un anumit tip de capsa, are o rama la exterior, care limiteaza intrarea cartusului in teava armei, si o intaritura la interior, compusa dintr-o dublura metalica a fundului si un tampon din carton sau din material plastic, cu acelasi locas prevazut pentru capsa;

• Tubul cartusului confectionat din material plastic sau din carton, ultimul fiind confectionat din mai multe straturi de hartie impermeabila lipite intre ele, este prins solitar de fundul cartusului cu ajutorul tamponului amintit. Prezinta in interior, pe aproximativ 1/3 din lungime incepand de la fundul cartusului, o intaritura care poate sa fie metalica, din carton sau din material plastic. Exista si tuburi confectionate complet din material plastic, dublate sau nu spre exterior printr-o dulie din alama ambutisata peste forma acestuia;

• Capsa, de forma unui paharel cu rama, contine in interior explozivul de aprindere a pulberii, initiat la o percutie (lovire) relativ slaba. Taria capsei, in sensul puterii de aprindere a pulberii, se coreleaza intotdeauna cu tipul de pulbere folosita. Asadar, nu orice capsa este potrivita pentru orice tip de pulbere, fiind necesare capse tari pentru pulberi care se aprind greu, cum este pulberea mai grosiera fara fum, si invers; pulberea folosita pe scara larga acum, este pulberea fara fum. Aceasta se aprinde mai greu si arde progresiv, dand o presiune continua si un efect mai mare de lansare a alicelor, comparativ cu pulberea neagra, care arde exploziv. Se mai numeste si pulbere vie deoarece imprima alicelor o viteza initiala mai mare. Ambele categorii de pulbere, la randul lor foarte diversificate in privinta granulatiei si a calitatii, se altereaza la umezeala, motiv pentru care trebuie tinute in incaperi aerisite, uscate si fara variatii mari de temperatura;

• Bura are rol dublu. Realizeaza o inchidere etansa a tubului si a tevii, care impiedica pierderea presiunii dupa explozie, si joaca rolul unui piston,care impinge alicele spre gura tevii. Se confectioneaza din pasla impregnata cu parafina, delimitata prin doua coli de hartie impermeabila, ori din materialplastic, cu sau fara container (cosulet) pentru alice. Diametrul ei trebuie sa corespunda perfect diametrului interior al tubului, iar lungimea trebuie corelata cu lungimea acestuia;

• Alicele sunt proiectile sferice, cu diametru cuprins intre 1,7 mm si 5 mm, confectionate din plumb intarit prin adaugare de antimoniu, in proportie de 1-3%. Marimea alicelor se exprima in mm, dar si in numere conventionale, diferite de la o grupa de producatori la alta. In prezent se pune tot mai acut problema inlocuirii alicelor din plumb cu alice din otel, dar si din alte materiale (zinc, bismut, tungsten, molibden si cateva aliaje ale acestora), cel putin in cazul vanatorii la pasari la balta, deoarece alicele din plumb sunt considerate responsabile de saturnismul multor exemplare din aceasta categorie, saturnism determinat de ingerarea alicelor din mal.

• Proiectilul unic, folosit la vanatoarea de vanat mare, esteconfectionat, in marea majoritate a cazurilor, tot din plumb. Se prezinta sub diverse forme. Cele mai uzitate si mai apreciate raman inca proiectilele traditionale de tip Brenneke, Gualandi si Stendebach, iar mai nou, proiectilele moderne cu sabot.

• Rondela este capacelul de inchidere a unora dintre tuburi spre exterior, fiind stransa pe alice prin indoirea, spre interior, a buzei cartusului, cu ajutorul masinii de sertizat. La cartusele sertizate modern, in stea, rondelele lipsesc. Indiferent de modul de sertizare, rolul sertizajului, cu sau fara rondela, este de a impiedica raspandirea alicelor la soc si de a opune o oarecare rezistenta dupa explozia pulberii, ceea ce favorizeaza arderea completa a pulberii si viteza initiala mai mare a alicelor.

Cartuse pentru armele cu glont

Prezinta o si mai mare varietate decat cartusele cu alice, datorita, in primul rand, diversitatii calibrelor acestora. Componenta lor este insa mai simpla, fiind compuse din : 

• Tubul se confectioneaza din otel sau din alama si are o forma usor conica, pentru a se putea extrage fara dificultate din camera cartusului.Prezinta un locas central pentru capsa si rama sau un sant pentru extragere, dupa tipul extractorului armei din care se trage. De regula, cartusele folosite in armele basculante prezinta rama, iar cele folosite in armele cu tevi fixe prezinta sant. Exista insa si abateri de la aceasta regula. Sunt frecvente armele moderne basculante din care se trag cartuse cu sant. La un tub deosebim corpul tubului, a carui lungime exprimata in milimetri intregeste definirea calibrului armei, si gatul tubului, care prinambutisarea pe glont asigura sertizajul.

• Capsa este confectionata asemanator capsei cartuselor cu alice, prezentand insa si varianta simplificata, in care nicovala constituie parte a tubului. Pulberea folosita la cartusele cu glont moderne este pulberea vie, care dezvolta o presiune in teava mult mai mare (cca. 3800 atm.) decat cea dezvoltata in cazul cartuselor cu alice (600-700 atm.). Caracteristica acestei pulberi este arderea progresiva, mai lenta decat in cazul pulberilor folosite la cartusele cu alice. De mentionat ca pulberile folosite pentru incarcarea cartuselor cu glont sunt de foarte multe tipuri si compozitii, ceea ce determina o mare varietate a presiunilor dezvoltate la acelasi volum, motiv pentru care nu se recomanda incarcarea cartuselor cu glont de catre amatori.

• Proiectilul, denumit si glont, a avut o evolutie continua in decursul timpului, pe masura perfectionarilor aduse tevilor si pulberilor folosite, in scopul imbunatatirii efectului omorator si al coeficientului sau balistic. Gloantele moderne imbina armonios anumite pretentii de razanta a traiectoriei si de precizie la tinta, cu efectul lor omorator, dat de deformarea controlata a glontului si de ramanerea acestuia in organismul vanatului. Asadar glontul, in cazul armelor de vanatoare, trebuie sa fie expansiv sau controlat expansiv, motiv pentru care este confectionat din plumb, iar blindajul folosit este, de regula, partial. Doar in cazuri speciale pot fi utilizate proiectilele cu blindaj complet sau, mai nou, proiectilele confectionate din alte materiale decat plumb.

        Modalitatile de determinare a expansivitatii glontului sunt de a limita blindajul, mai mult sau mai putin spre varf, si de a da o forma potrivita varfului de plumb, care poate fi ascutit, rotunjit sau tronconic. La unele gloante se practica, in acelasi scop, un orificiu conic ce patrunde dinspre varf spre interior. La gloantele moderne se practica insa o combinatie de plumb moale spre varf si plumb mai dur spre baza, imbinandu-se astfel benefic deformarea cu puterea de penetratie a glontului. Un efect asemanator se obtine prin folosirea unor camasi tari la baza glontului si moi spre varf. Indiferent de modul in care este confectionat glontul, efectul lui omorator este determinat, pe de o parte, de capacitatea patrunderii acestuia in organismul animalului si de marimea leziunilor provocate aici, iar pe de alta parte, de efectul socului produs corespunzator energiei consumate la trecerea glontului prin organism.

       Asadar glontul nu trebuie sa fie exagerat de moale, asa incat sa se sfarame ori sa ramana in piele si la suprafata oaselor, dar nici exagerat de puternic si de tare, incat sa perforeze corpul vanatului fara a produce efectul omorator scontat.

Verificarea armelor de vanatoare 

     Nu toate armele produse sau comercializate, respectiv noi sau vechi, sunt suficient de rezistente la presiunea dezvoltata prin arderea pulberii in teava si nu toate au un randament foarte bun la tragere. De aceea, inainte de a fi cumparate si de a fi intrebuintate la vanatoare, este necesara o verificare prealabila a acestora. 

     Proba oficiala de rezistenta se face de catre producatori, mai intai pentru tevi, apoi pentru armele gata montate. Consta in efectuarea unor trageri cu munitie care dezvolta in teava o presiune mai mare decat munitia obisnuita

cu cel putin 30%. Dupa efectuarea acestei probe, armele lise sunt marcate diferit de la un producator la altul. Lipsa marcii de pe o arma lisa de vanatoare conduce la concluzia ca arma respectiva nu a fost omologata decat pentru folosirea cu munitie incarcata cu pulbere neagra. Practic astfel de arme sunt extrem de rare acum. Garantia marcii este si ea relativa in cazul armelor vechi, deoarece acestea isi pierd, datorita folosirii indelungate, rezistenta initiala. Nu este recomandabil ca proba de rezistenta sa fie refacuta in conditii de improvizatie, de catre persoane care nu au cunostintele necesare, ci doar de catre fabricanti, in tuneluri balistice, sau de catre producatorii de munitie, care au experienta ceruta in materie.

Daca vanatorul foloseste munitie necorespunzatoare armei, de exemplu cartuse magnum in arme obisnuite, daca foloseste mai multa pulbere sau pulberi necunoscute ce dezvolta presiuni mai mari, sau daca, dintr-o regretabila neatentie, infunda teava armei cu zapada, cu pamant sau cu alte corpuri straine, teava poate exploda, plesni sau inela, ceea ce conduce fie la necesitatea schimbarii acesteia, fie la necesitatea repararii ei in cazul inelarii spre gura tevii.

    La armele cu glont proba oficiala de rezistenta nu trebuie repetata, deoarece acestea se decalibreaza si nu mai pot fi folosite cu mult mai inainte ca rezistenta la presiune sa scada periculos pentru vanator.

      Verificarea randamentului armelor lise consta in verificarea procentajului, grupajului, regularitatii si puterii de penetratie a alicelor. In scopul efectuarii acestor verificari se folosesc cartuse de 3,5 mm si se efectueaza trageri de la 35 de metri, in tinte-panou speciale.

     Tinta pentru determinarea procentajului, a grupajului si a regularitatii raspandirii alicelor consta intr-un panou pe care se traseaza un centru si doua cercuri concentrice, unul cu diametrul de 75 cm, iar celalalt cu diametrul de 37,5 cm. Tinta pentru verificarea puterii de patrundere este fie o scandura de rasinoase uscata, cu grosimea de 2 cm, fie un pachet gros de cartoane sau de hartie.

Procentajul, calculat in functie de numarul de alice intrate in cercul mare din numarul total de alice din cartus, poate fi: 

• slab, cand este sub 45%;
• suficient, cand este cuprins intre 45 si 49%;
• bun, cand este cuprins intre 50 si 54%;
• foarte bun, cand este cuprins intre 55 si 64%;
• excelent, cand este cuprins intre 65 si 70%;
• superior, cand este de peste 71%.

Grupajul se considera foarte bun daca in cercul mic sunt regasite 30 - 40% din numarul total de alice. Sub 10%, grupajul este slab.

Regularitatea se calculeaza prin raportarea, la numarul total de alice din cartus, a diferentei dintre numarul de alice intrate in cercul mare si a celor intrate in cercul mic. Regularitatea poate fi:

• suficienta, cand este de peste 25%;
• buna, cand este cuprinsa intre 20-14%;
• superioara, cand este sub 14%.

Puterea de patrundere, cunoscuta si sub denumirea de putere de penetrare sau de penetratie, se apreciaza si se considera buna doar daca 30-40% din numarul total de alice din cartus strabat, de exemplu, scandura de rasinoase de 2 cm grosime. La aceste verificari nu se trag concluzii dupa un singur foc tras, ci dupa media a cate 5 focuri trase din fiecare teava. Pentru concluzii cat mai corecte

sunt necesare insa comparatii cu puterea de penetrare a unor cartuse recunoscute ca fiind eficiente din acest punct de vedere. 

     Verificarea preciziei armelor ghintuite. Aceasta verificare se face tragandu-se serii de cate 5 focuri, in tinte situate la diferite distante (100 m, 150 m, 200 m). Se intelege ca cei care executa tragerile trebuie sa aiba experienta si siguranta necesare, pentru a nu influenta subiectiv rezultatul obtinut. Din acelasi motiv, tragerile se fac cu arma prinsa intr-un dispozitiv special sau din pozitia culcat, cu teava rezemata corect pe un saculet de nisip. 

Se precizeaza ca:

• arma este justa si precisa cand cele 5 focuri intra grupat in centrul tintei;
• arma este doar precisa dar nu justa cand cele 5 focuri intra grupat, dar in alta portiune a tintei decat in centrul acesteia (decat in punctul ochit);
• arma nu este nici justa, nici precisa, cand focurile merg imprastiat, departe sau in jurul punctului ochit.